Anastasia Adam este singura femeie din Moldova care deține și gestionează o stână de oi. Și nu una oarecare, ci amplasată pe cel mai înalt deal din Moldova, dotată cu turbină eoliană, panouri solare, gazon de iarbă și înconjurată de 2000 de arbori. La stână sunt trei angajați. 

Majoritatea oilor au miei, așa că în această perioadă doar 10 oi sunt mulse. Din cauza numărului mic, s-a renunțat la mulgerea automatizată și s-a trecut la cea manuală. Pentru a le depista cât mai ușor din toată turma, ciobanii le-au prins câte o fundiță în lână, așa că ele aleargă cochete, fluturând fundițele în vânt.

Tălăncile, fundițele și cozile roșii fac parte dintr-un sistem de recunoaștere, elaborat de ciobani.

Oile Anastasiei sunt de prăsilă, rasa ”Karakul”. Fiecare mioară a costat-o între 4500 și 5000 lei. Primesc câte 3 mese pe zi și două ”aperitive”: fân, orz sau ciocleji , iar timp de 11 ore pe zi sunt scoase la păscut.

Karacul este rasă de lapte și fată o dată pe an, iar cele din rasele ”pentru carne” fată și de 2 ori pe an, doar că ele nu se prea acomodează la noi în țară.

Când ajunge la 5 ani, oaia este considerată bătrână. Pentru că scade productivitatea, turma de oi este periodic ”întinerită”. ”Babanele” merg la carne, iar mioarele tinere le iau locul. Din cele 200 de oi de prăsilă au rămas puțin peste 100, iar imediat după sărbătorile pascale, stâna va fi umplută iarăși cu mioare. Toamna vor fi deja pregătite pentru împerechere cu unul din cei trei berbeci fioroși.

La stână sunt miei negri, brumării și comor, cei din urmă fiind apreciați pentru culoarea lor ”de ciocolată”, iar pieile lor sunt cele mai scumpe. Dacă pentru pielicică, atunci mielul trebuie sacrificat la 3-4 zile de la naștere, când nu i s-au desfăcut cârlionții.

Anastasia Adam: Primul an am vândut pieile cu un preț foarte bun, 250-300 de lei, iar în următorul an, ni s-a oferit doar 10-20 de lei. Nu ne-am recuperat atunci nici măcar prețul pe care l-am plătit pentru sare, așa că acum le uscăm și le aruncăm.  

Oile sunt mulse de 3 ori pe zi și produc câte aproximativ 1 litru de lapte pe zi. În luna mai ele dau mult lapte, iar când încep căldurile, din cauza secetei, cantitatea de lapte scade. Toamna dau lapte și mai puțin, dar este gras. Anume din acest lapte este făcută cea mai delicioasă și grasă brânză.

Anastasia Adam: Se spune că cea mai bună brânză este cea pregătită din laptele muls în perioada când este secerat grâul, pentru că este cea mai grasă. Totuși, cea din luna iunie, de exemplu, este la fel de gustoasă. Chiar și cea pe care o pregătim acum este deosebită și gustoasă, pentru că abia începe să iasă iarba și oițele savurează primele vitamine. Vara, când iarba este pârjolită, ele se bucură de alt fel de vitamine.

Când a pornit afacerea, Anastasia nu cunoștea prea bine tehnologia de pregătire  a brânzei de oi. Uneori nu-i reușea și arunca totul la câini sau la porci. A întrebat de unul, de altul și după mai multe experimente, a găsit formula ideală. Pentru ca brânza să fie gustoasă, laptele trebuie să aibă o temperatură anume, la fel trebuie respectată o temperatură anume și la scurs. Este un secret chiar și cum ar trebui tăiată. 10 producători diferiți vor pregăti din același lapte, brânză cu gust diferit, pentru că fiecare are tehnologia lui. Brânza din laptele de la oile care pasc la șes are un gust, iar brânza din laptele oilor care pasc pe deal, are alt gust.

Prețul unui kilogram de brânză este de 80 de lei. Pentru cumpărătorii care vor să se aprovizioneze pentru iarnă, Anastasia le recomandă brânza din iulie, august sau septembrie. Cu toate acestea, ea le spune clienților că singura diferență dintre brânza de iunie și cea de septembrie este culoarea. Galbenă, pentru că este extrem de grasă.

Primii doi ani Anastasia a încercat să realizeze brânza la piață, dar vânzările mergeau prost.

Anastasia Adam: Producătorii locali aveau deja clienții lor, iar cumpărătorii se uitau la mine că sunt doar o copilă și treceau pe alături. Ajungeam toamna și aveam poloboacele pline cu brânză nerealizată. Am studiat marketingul și știam că trebuie să-mi vând produsul, așa că am angajat o firmă de publicitate, am creat o pagină web și în câteva luni am obținut un contract foarte bun și de câțiva ani deja livrăm brânză la aceleași magazine. În plus, avem clienții noștri care ne sună și le livrăm brânză sau carne de miel.

Brânza de oi este vândută ilegal în Republica Moldova

Deși este un produs tradițional și orice oaspete venit la noi în țară este servit cu mămăligă și brânză de oi, ea nu este înregistrată ca produs.

Anastasia Adam: Produsele care se vând la noi în țară au standardul ISO, adică sunt înregistrate.  Ei bine, brânza de oi nu este înregistrată.Dacă să analizăm din punct de vedere legal-legal, nu avem dreptul să o vindem prin magazine, dar pentru că este cerută de consumator, este pusă în vânzare. În fiecare an merg la laborator și de fiecare dată mă confrunt cu probleme. Laboranții nu știu ce analize să ia, după ce indicatori să se orienteze sau cum ar trebui să fie brânza, etc. Primul an când am fost la laborator, rezultatul unei analize l-am obținut într-o lună jumătate, pentru că ceva nu le reușea. Mă tot trimiteau să le aduc alte probe. Nu există un proces tehnologic, nu au indicatori  exacți după care să se conducă, așa că se orientează după indicatorii de la alte produse.

Timp de un an de zile am încercat să înregistrez brânza de oi ca produs, dar pentru că nu există nici un proces tehnologic la produsul dat, este foarte complicat. Culmea, și elaborarea acestui proces tehnologic este la fel de complicat! Pe unde am apelat mi se spune doar: ”da-da, o să facem”. Am încercat și prin intermediul Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine și nu am reușit nici așa. Am încercat eu singură, dar mi-a fost și mai greu. Cineva chiar mi-a zis:”Atâția întreprinzători avem în țară și nimănui nu-i trebuie ISO, dar ție îți trebuie…”Da, îmi trebuie. Am vrut să mă implic într-un proiect legat de exportul produselor și știam sigur că am șanse să câștig, dar pentru că produsul pe care eu aș putea să-l export, brânza de oi, nu este înregistrat, am renunțat, pentru că șansele mele s-au redus la zero. Fără standardul ISO, Republica Moldova nu poate exporta brânză de oi, iar dacă și o face, atunci doar ilegal.

Anastasia spune că, la un an de la inițierea afacerii, a regretat că s-a apucat de oierit, dar după ce au beneficiat de un grant, au aplicat pentru altele și, încet-încet, totul a început să funcționeze. În august se împlinesc 5 ani de când și-au început activitatea, iar stâna a devenit una modernă, cu turbină eoliană și panouri solare.

Turbina eoliană și panourile solare acumulează energie suficientă pentru toate necesitățile și chiar în surplus. Noaptea, stâna este văzută din depărtare, pentru că este luminată din toate părțile. Oamenii din sat vin să vadă cum este posibil să consumi atâta energie și să nu plătești pentru ea nici un ban.

Numărul mare de doritori de a dormi la stână și frumusețea locului în care este așezată aceasta, a determinat-o pe Anastasia să viseze la încă un proiect, o pensiune.

După Violeta Colesnic, report.md

Foto: report.md